Pagini

marți, 30 martie 2010

Liberul arbitru în teologia creştină

Nu există concept mai des folosit decât acela de liber arbitru de teologia creştină, evident, din cauză că pe baza acestuia toate erorile dumnezeului bibilic pot fi aruncate în spinarea speciei umane.
În lipsa liberului arbitru infama doctrină de bază a creştinismului, aceea a păcatului originar devine falsă şi imorală, şi odată cu ea toată religia creştină.

Liberul arbitru reprezintă acea presupusă capacitate a omului de-a lua decizii fără a fi influenţat în prealabil în ceea ce priveşte respectivele decizii. Pentru simplitatea discuţiei ne vom rezuma la o singură decizie, şi nu vom stipula natura acelor influenţe; influenţele se pot include în orice înseamnă influenţă. În acest context, liberul arbitru este capacitatea individului de-a lua o decizie fără influenţe, deci o decizie necauzată.

Câteva probleme cu această abordare:

1. Dacă entitatea numită individ are capacitatea de-a lua decizii (pe baza cărora execută nişte acţiuni) fără a fi influenţat de experienţe anterioare, structură proprie (care-i limiteză sfera decizională) sau de interacţiuni cu non-entitatea, adică tot ceea ce există şi nu este entitatea, atunci rezultă, printr-o analogie cu un computer, că entitatea noastră este un computer care are ocazional comportamente absolut arbitrare. Mai exact computerul este defect.

Un astfel de individ nu ar fi capabil să funcţioneze aşa cum funcţionează conform experienţei noastre, deoarece ocazional s-ar sinucide, şi-ar mânca propriile excremente, s-ar da cu capul de pereţi, ar scoate limba fără motiv, s-ar uita la lucruri care nu-l interesează, ar mânca ocazional pietre şi s-ar scobi în ureche cu bormaşina, şi acesta ar fi modelul de individ normal în societate, individ dotat cu liber arbitru, nu vreun psihopat. Mai toţi filozofii idealişti, aceia care promovează această aberaţie fac selecţie observaţională neluând în considerare toate acţiunile posibile care ar putea fi executate fără nici o cauză. De fapt, ei se uită cum oamenii fac lucruri care sunt de dorit, pe care se aşteaptă să le facă şi care sunt în mod clar cauzate şi spun că de fapt nu sunt cauzate.

Dar când i-a împiedicat pe ei realitatea să afirme tâmpeniile pe care le afirmă, că doar irealitatea contează, nu-i aşa?

2. Cei care postulează existenţa acestui liber arbitru ar trebui să aibă nişte dovezi empirice care să determine în urma unei deducţii logice postularea lui. Bineînţeles că nu sunt în stare să o facă şi nu au ca argument doar chestiuni care contează ca halucinaţii şi vise. Teologic de la început până la sfârşit.

3. Ca să admiţi că ai liber arbitru trebuie să-ţi imaginezi că o fantomă imaterială există pe undeva prin zona creierului tău şi aceea apasă pe butoane şi pe neuroni cu de la sine putere. Ori existenţa imaterialului prin definiţie nu poate fi dovedită, şi ca urmare prezumţia nu are nici un fel de bază.

Acestea fiind spuse rezultă că religia creştină e falsă, iar creştinii sclavii popilor şi teologilor mincinoşi şi ai lui Dumnezeu care nu există. Eu unul prefer să mă identific cu un şir de interacţiuni fizice infinite în timp, şi tot e mai onorabil decât a fi sclav pe toată linia.

vineri, 26 martie 2010

Ce să mâncăm de Paşte

Iată că se apropie cu paşi mari sărbătorile pascale, şi noi, agnostici, atei sau anticreştini nu ştim ce putem mânca cu ocazia acestor sărbători. Noroc cu cuvântul omniscient şi omnipotent al creatorului Universului, relevat prin Sfânta Scriptură în care ni se zice ce vom mânca noi, necredincioşii care nu respectă sfintele şi înţeleptele porunci date de Dumnezeu pentru oameni:

Deuteronomul 28:15 Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile Lui şi toate legile Lui, pe care ţi le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine şi de care vei avea parte: [...]

Deuteronomul 28:54
Omul cel mai gingaş şi cel mai milos dintre voi se va uita rău la fratele său, la nevasta care se odihneşte pe sânul lui, la copiii pe care i-a cruţat.

Deuteronomul 28:55
nu va da nici unuia din ei din carnea copiilor lui cu care se hrăneşte, fiindcă nu-i va mai rămâne nimic în mijlocul strâmtorării şi necazului în care te va aduce vrăjmaşul tău în toate cetăţile tale.

Deuteronomul 28:56
Femeia cea mai gingaşă şi cea mai miloasă dintre voi, care, de gingaşă şi miloasă ce era, nu ştia să calce mai uşor cu piciorul pe pământ, va privi fără milă pe bărbatul care se odihneşte la sânul ei, pe fiul şi pe fiica ei.

Deuteronomul 28:57
nu le va da nimic din pieliţa noului născut, pieliţă ieşită dintre picioarele ei şi din copiii pe care-i va naşte, căci, ducând lipsă de toate, îi va mânca în ascuns, din pricina strâmtorării şi necazului în care te va aduce vrăjmaşul tău în cetăţile tale.

Deci, de Paşti, noi masculii atei ne vom manca copiii, fără să împărţim carnea lor cu nevasta sau cu fraţii noştrii, în timp ce femeile ateiste, pe lângă faptul că vor mânca aceiaşi copii, evident fără să îi împartă cu cineva, au ca bonus special, pentru faptul că sunt femei şi placenta rezultată la naşterea acelor copii, care, să nu uităm că nu trebuie împărţită cu nimeni.

Acum, stimaţi necredincioşi, nişte reţete pentru pregătirea copiilor nu prea am să vă dau. Pot în schimb să vă spun cum să nu pregăteşti copilul, şi asta tot din Sfânta Scriptură care este o colecţie deosebită de apogeuri ale înţelepciunii dumnezeieşti:

Deuteronomul 14:21 Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui.

Presupunând că această lege divină se aplică la progeniturile animalelor, putem să acceptăm la modul rezonabil că se aplică şi în cazul speciei umane, deci aveţi grijă să nu fierbeţi copilul în laptele mamei, dintr-un motiv necunoscut, lui Dumnezeu nu-i place.

În rest, nu pot să vă urez decât poftă bună!


miercuri, 24 martie 2010

Fotbalul este sportul rege, iar microbiştii regii idioţeniei

Conform cu definiţia din dicţionar, microbismul este o pasiune exacerbată pentru ceva. Totuşi, în societatea noastră subcultă microbismul este asociat în majoritatea cazurilor cu pasiunea exacerbată pentru meciurile de fotbal.

Această pasiune exacerbată pentru meciurile de fotbal a devenit un fenomen social care frizează imbecilismul extrem, şi, responsabili pentru el, sunt cei care investesc in această afacere, mass-media care nu găseşte altceva mai interesant de difuzat, şi nu în ultimul rând haita de masculi idioţi care cad pradă vânzătorilor de nimic.

Nu de alta, dar ce se întâmplă pe terenul de fotbal este nimic, şi, ca cineva să-ţi poată vinde nimicul trebuie să fii idiot. Jocul de fotbal este într-adevăr ceva deosebit doar dacă 22 de indivizi care aleargă cu disperare după o beşică de plastic reprezintă ceva deosebit. La fel jucam şi eu când eram copil "Ţară, ţară vrem ostaşi" dar nu se uita nici dracul la noi şi nici nu ne plăteau pentru spectacol, deşi alergam după minge cu dedicaţie maximă. Cred că din cauză că jocul ăsta nu a fost popularizat destul şi nu am avut impresari.

Şi că tot mi-am adus aminte cel mai frumos era la mijita, unde eu eram un fel de David Beckham al ascunzătorilor, mă băgam în nişte locuri atât de infecte şi de întunecate încât nu mă descoperea nimeni. Din păcate, în virtutea hazardului, mijita nu este considerat un joc demn de respect şi aşa în loc să fiu o mare celebritate, o adevărată valoare a societăţii, plătită cu milioane de euro pentru faptul că ştie să se ascundă prin locuri nebănuite, am ajuns un sclav obscur pe o plantaţie.

De ce alergatul după minge este mai interesant decât ascunzişul în gluga de coceni? De ce alergatul după minge este mai interesant decât alergatul după râme? Că dacă vrea cineva să vadă alergătură serioasă poate să vină pe la mine la ţară să vadă cum fac găinile atunci când le arunci o râmă. Pot chiar şi să zboare, ceea ce fotbaliştii sunt incapabili să facă. Putem oricând să instalăm nişte tribune lângă coteţul găinilor să punem de nişte galerii, să facem pariuri pe o găină sau pe alta şi să ne dăm şi în cap dacă găina favorită nu a alergat după râmă cum trebuie.

Obiectiv vorbind, fotbaliştii nu contează mai mult decât un roi de muşte care roiesc deasupra unui căcat. Şi când milioane de oameni ajung să se uite la acele muşte ca şi când ar avea vreo valoare intrinsecă, să plătească bani pentru asta, şi să ridice în slăvi muştele care zboară mai artistic deasupra căcatului, cred că specia asta umană are nişte probleme grave.

Medicamente băieţi, medicamente...

luni, 22 martie 2010

Creştinism versus evoluţionism - III

Probabil din lipsă de ocupaţie, acum vreo săptămână am fost la o dezbatere pe tema compatibilităţii dintre ştiinţă şi religie.

Un biolog contra patru religioşi. Oricum nu ştiu cum să iau această lipsă totală de fair-play. Cei care cunosc subiectul ştiu foarte bine că religia va fi desfiinţată de către ştiinţă, iar pentru cei care nu-l cunosc, e mai bine să creadă că nu există nici un fel de incompatibilitate între cele două, nu de alta dar poate nu o să se sperie de Darwin mai rău decât de dracul.

Noul ateism, aşa cum este numit, nu este o mişcare raţionalistă, ci este una antiiraţionalistă şi de aceea se sperie toată şleahta preoţescă, îşi strânge rândurile şi îşi ridică vocea, deoarece conştientizeză faptul că noi nu suntem pro educaţie raţionalistă ci împotriva educaţiei false şi a minciunilor. Iar acum bate în defensivă, dar bate degeaba că noi nu ne lăsăm convinşi de faptul că-şi schimbă părul, iar năravul ba.

Unul dintre vorbitori (filozof cică) susţinea că religia nu vizează realitatea comună ci realitatea subiectivă.
Aici eu oricum o să spun adevărul, iar adevărul este că religia, lipsită de orice fel de pretenţie despre realitatea înconjurătoare nu contează mai mult decât halucinaţiile unui schizofrenic. A nu se crede că am ceva cu schizofrenicii, aceia sunt bolnavi şi au un motiv întemeiat să halucineze. În schimb, popii şi teologii nu au ca motiv întemeiat să mintă decât pe acela că ar muri de foame, având în vedere că sunt doar nişte infractori lipsiţi de o calificare reală şi că minciuna crasă reprezintă esenţa activităţii lor.

Totuşi, pe de o parte este îmbucurător faptul că îşi recunosc înfrângerea recurgând la astfel de artificii teologice, după lupta susţinută pe timp de mii de ani împotriva logicii şi a realităţii fruste. Se vede că şi-au dat seama că nu mai pot susţine vechile pretenţii religioase fără a provoca râsul.

Pe de altă parte, noi ateii, ştim că teologii spun una la o dezbatere publică, iar sclavii lor direcţi, popii, spun cu totul alte tâmpenii prin biserici, şi mai ştim că teologii ştiu ce spun popii în biserici şi tot mint cu neruşinare că ei sunt pro ştiinţă, de aceea trebuie trataţi fără milă în orice fel de discuţie, până când specia lor parazită va dispare de pe faţa pământului.

Specia umană trebuie să se spele pe cap cu gaz ştiinţific ca să scape de aceşti păduchi care au generat prea mult timp această epidemie de parazitism

Iar gazul marca Darwin e spaima păduchilor religioşi. Folosiţi-l cu încredere!

miercuri, 17 martie 2010

Creştinism versus evoluţionism - II

De ce exist eu?

Astfel de întrebări îşi pun oamenii fără ocupaţie.

După ce li se explică faptul că ei există din cauză că părinţii lor nu s-au putut abţine de la pornirile sexuale instinctive, sau au decis să-i conceapă (cazurile civilizate), bineinţeles că prin regresie aproape infinită se ajunge la întrebarea:

De ce există specia umană?

Şi avem două concurente pentru răspuns:

Răspuns 1:
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti. A fost când a fost, pe vremea când se potcovea puricele cu nouăzeci şi nouă ocă de fier la un picior, cu nouăzeci şi nouă ocă de oţel la alt picior, sărea în înaltul cerului şi tot i se părea că-i uşor, pe când plopul făcea pere şi răchita micşunele, pe când musca se scria pe perete, mai mincinos cine nu crede, ei, dragii moşului, pe vremea aia exista un dumnezeu. Şi acest dumnezeu, fiind singur prin Univers şi plictisindu-se din cauza asta, a luat un pumn de noroi, a zis hocus-pocus, şi a făcut un bărbat din noroi. Apoi, a zis odată abracadabra, l-a adormit, a scos o coastă din el, a mai abracadabrizat odată şi a făcut o femeie din coasta bărbatului făcut din noroi. Apoi, bărbatul din noroi şi cu femeia din coastă, s-au reprodus între ei, ei şi cu copiii lor şi astfel a apărut specia umană. Şi-am încălecat pe-o căpşună şi v-am expus o mare istorisire.


Răspuns 2:
Evoluţie prin selecţie naturală, pe parcursul a 3,8 miliarde de ani, un fapt demonstrat ştiinţific şi acceptat de toată lumea civilizată şi al cărui adevăr e atestat de 3,8 miliarde de dovezi.

Acuma... cineva poate să stea, să se scarpine în cap şi să se gândească îndelung. Oare care dintre ele o fi aia adevărată?

Hmmm...La fel de tare şi-au scărpinat cheliile teologii atunci când au fost puşi faţă în faţă cu selecţia naturală şi genetica. Bineînţeles că au început să facă ceea ce ştiu ei mai bine. Să mai taie nişte bucaţi din povestirile lor, să schimbe sensul cuvintelor, să facă echivocări ilogice, să zică că de fapt acolo unde scrie Adam, scrie altceva, şi acolo unde scrie creaţie, de fapt scrie creaţie prin selecţie naturală şi, deşi noi oamenii normali, putem vedea că scrie acolo că Dumnezeu a făcut-o pe Eva din coasta lui Adam, teologii, prin revelaţie divină văd că acolo scrie de fapt despre cum zbura Archaeopterix şi cum vânau neanderthalii mamuţi.

Ne scapă totuşi de ce nu au avut aceste revelaţii înainte de Darwin. Amuzant este efortul pe care-l fac teologii să împace evoluţia cu religia şi tot nu înţeleg de ce nu funcţionează. Le spun eu.
Teoria evoluţiei nu distruge religia pentru că contrazice câteva pasaje din Biblie. Biblia însăşi se contrazice cu realitatea în general, deci n-ar fi asta o problemă. Teoria evoluţiei furnizează răspunsul la întrebarea "de ce existăm" şi astfel, face răspunsul religios complet inutil.

Evoluţia e spaima lui Dumnezeu.

Dumnezeu e sclavul lui Darwin şi a lui Richard Dawkins!

Trăiască evoluţia!

Amin!

luni, 15 martie 2010

Creştinism versus evoluţionism - I

Orice creştin adevărat ştie că are neapărată nevoie de Cristos şi de împărtăşanie ca să scape de păcate. De păcatul originar pe care l-au comis Adam şi Eva. Aceasta este o dogmă centrală şi esenţială a creştinismului.

Din păcate pentru creştini, păcatul respectiv nu a existat, conform evoluţionismului. Tot conform evoluţionismului, dacă acest Cristos a existat, şi dacă a fost torturat şi a murit pe cruce, atunci a murit degeaba. Asta da definiţie a inutilităţii.

N-am stat să ma uit prin ce fel de torsiuni psihice au reuşit catolicii să împace capra creştină cu lupul evoluţionist fără să cadă în varza ridicolului extrem dar de bună seamă trebuie să fie nişte tehnici teologice care l-ar face pe un schizofrenic să creadă că de fapt este sănătos.

Este cert oricum că aceste tehnici teologice, care or fi ele, nu sunt înghiţite de publicul creştin la fel de bine cum sunt înghiţite carnea şi sângele lui Cristos şi că artizanii dogmelor creştine chiar dacă afirmă că evoluţia e un fapt îşi dau seama cât de corozivă trebuie să fie această teorie a selecţiei naturale pentru religia lor, şi de aceea n-am nici un fel de intenţie în a îi crede că au oprit lupta sfântă şi veşnică împotriva evoluţionismului. Această luptă va exista atâta timp cât va exista creştinism.

Tot respectul însă pentru creştinii ortodocşi şi celelalte secte retardate, care rămân duri pe poziţii şi afirmă că evoluţia e falsă. Probabil că îşi imaginează că mişcarea pe care o numesc ei "noul ateism" o să se liniştească şi apoi ei o să poată să-şi vadă de îndoctrinare în continuare. Ţin să-i anunţ solemn că noul ateism nu se va opri până când religia nu va dispare, evoluţia va avea statutul normal al oricărui adevăr, iar creştinismul, statutul normal al oricărei minciuni.

Iar după ce specia umană va scăpa de religie şi de toate nenorocirile pe care le aduce la nivel psihic - frica de autoritate, frica de scepticism şi aceea de-a contrazice dogmele, ei bine atunci o să ne putem ocupa în sfârşit de nişte lucruri care ne fac plăcere.

vineri, 12 martie 2010

Mic ghid de comportament anticreştin

Aceasta nu este vreo biblie, şi ceea ce scrie mai jos nu reprezintă nişte porunci imuabile. Ele pot fi modificate la sugestia binevoitorilor, pentru a fi în concordanţă cu realitatea.

1. Dimineaţa cum te scoli, bagă vreo două trei blasfemii să ca să-ţi meargă bine toată ziua.

2. Dacă treci pe lângă o biserică, în timp ce alţii îşi fac cruce, tu arată degetul. Dacă vine vreo babă nervoasă şi te ia la rost, zi-i că nu ei îi arătai degetul ci lui Dumnezeu.

3. Dacă ai rude care sunt creştine, nu te lăsa intimidat, ei trebuie să fie cei intimidaţi de tine. Pentru un apel la sentimente cât mai eficient, întreabă-i de ce ei consideră că trebuie să fii torturat pe vecie, şi de ce în cartea lor sfântă scrie că trebuie să te omoare cu pietre. Data viitoare o să le fie frică să mai pronunţe cuvinte religioase în prezenţa ta.

4. Când intri iarna într-un bar şi vrei să te încălzeşti, cere o cană cu sângele lui Cristos fiert, nu vin. Nu uita să le zici să pună piper şi zahăr în el în timp ce-l fierb, aşa e bun.

5. Dacă te întreabă cineva ce fel de hârtie igienică foloseşti, zi-i că Biblia.

6. Atunci când înjuri, nu uita ca printre obscenităţile clasice să introduci pe Dumnezeu, Fecioara, Duhul, Cristos şi toţi sfinţii.

7. Nu ai voie să faci sex cu femei creştine, deoarece, în caz că actul sexual se materializează, există şanse foarte mari ca progenitura să iasă agnostică sau schizofrenică.

8. Dacă totuşi nu te-ai putut abţine şi ai păcătuit, în caz că progenitura e de sex masculin să-i pui nume Lucifer, în caz că e de sex feminin, Satana.

9. Poţi să te duci cu copilul la biserică să-i spui popii că vrei să-l botezi aşa. Să ai şi aparatul foto la tine ca să-i imortalizezi expresia feţei atunci când va afla numele pruncului.

10. În cazul în care cineva pomeneşte de Cristos, întreabă-l pe cel mai inocent ton posibil, dacă nu cumva vrea să vină cu tine pentru a sluji şi la alţi dumnezei.

11. Dacă vezi o femeie cu pantaloni în loc de fustă, abordeaz-o şi spunei că în Biblie scrie că trebuie să fie omorâtă cu pietre pentru motivul ăsta.

12. Dacă cineva îţi dă o palmă, întoarce-i ambii obraji cu câteva lovituri de pumn.

13. Postul anticreştin constă în consumarea zilnică de carne. Să-l ţii cu sfinţenie. Iar în vinerea de dinaintea Paştelor trebuie să te destrăbălezi culinar mai rău decât la nunţi.

14. Domnul Dumnezeul tău este Richard Dawkins. Poţi însă, să ai şi alţi dumnezei în afară de el: Hitchens, Dennet, Nietzsche, Bakunin, etc.

15. Creştinismul face casă bună cu instinctele tribale. Tu să te declari naţionalist extraterestru. Iar dacă echipa de fotbal a României pierde vreun meci, exprimă-ţi bucuria pentru victoria celorlalţi.

16. Cel mai greu obstacol în devenirea ta anticreştină este faptul că trebuie să ştii lucrurile pe care creştinii nu le cunosc: biologia, astronomia, cosmologia, matematica, istoria, geografia, fizica, chimia, filozofia, logica, sociologia, antropologia, psihologia şi Biblia.

17. Dacă îţi ajunge vreodată vreun preot pe mână, să nu te pună Necuratul să-i zici părinte, că doar nu-i părintele tău. Adresează-te respectuos cu "Domnule X".

18. Creştinii extremişti, sunt prin propria natură, violenţi. Având în vedere că tu faci parte din extrema celaltă şi reprezinţi negaţia lor, poţi să fii agresiv doar faţă de idei, niciodată faţă de oameni (afară de situaţia de la punctul 12). Conform filozofiei materialiste pe care o reprezinţi, nu există liber arbitru, deci nu e vina lor că sunt creştini, au fost îndoctrinaţi în copilărie. Fii compasional când le zici că îţi pare foarte rău pentru faptul că au ajuns în situaţia nefericită de-a fi creştini.

19. Totuşi, principalul tău front de atac trebuie să fie deiştii şi ateii pasivi. Acuză-i pe toţi că sunt imorali deoarece nu le pasă de confraţii lor care sunt abuzaţi psihic, minţiţi, înşelaţi şi jefuiţi de către popi. N-au ce să replice.

20. Mai blasfemiază înainte să te culci de câteva ori, în loc de "noapte bună" ca să dormi liniştit şi să visezi frumos.

21. Via forum.atei.ro, despre rudele bisericoase:

Din experienţa mea cu rude bisericoase ai trei faze.
Faza 1. Hai mai terminaţi cu poveştile astea de ev mediu, suntem în secolul 21, nimeni nu mai crede că o tipă rămâne gravidă virgină fiind.
Faza 2. (se spune pe un ton blând şi condescendent): Sigur, fiecare are dreptul să creadă în ce vrea, dar eu chiar nu cred că tipul ăla Isus a fost fiul lui Dumnezeu, cu atât mai puţin că a înviat, şi Dumnezeu ăla dacă chiar a făcut lumea, a conceput-o prost (de obicei aici se opresc măcar ca să nu te mai audă că spui blasfemii.
Faza3 (the hard one): sigur, Maria a rămas gravidă cu Duhul Sfânt - cum l-o fi chemat pe atunci, că azi i se spune penis (cu asta ai inchis gura definitiv audienţei creştine).
Din experienţă, rar e nevoie să ajungi la nr 3. Da şi dacă ajungi, ăia nu mai deschid discuţia în veci.

miercuri, 10 martie 2010

Despre reputaţia religiei

Odată cu naşterea religiei au apărut şi pretenţiile ei de-a oferi răspunsuri în nişte sfere intelelectuale care acum sunt ocupate de cosmologie, biologie, chimie sau filozofie. Totodată, religia a pretins monopol asupra valorilor morale şi asupra experienţelor spirituale.

Ei bine, în secolul XXI, aceste pretenţii ar fi cel puţin amuzante, dacă nu ar fi susţinute de şleahta de popi şi teologi şi de turmele de oi credincioase.
Observ cu consternare câţi oameni susţin că religia este sau bună la ceva, sau că este inofensivă, după atâtea secole în care singura concluzie la care s-a ajuns în mod repetat, este aceea că religia este doar o mare eroare.

Cine în ziua de azi ar cuteza să susţină că Soarele se învârte în jurul Pământului, şi să nu se aştepte să fie umilit de hohotele de râs la care ar da naştere asemenea afirmaţie? Şi totuşi acum nu foarte multă vreme, religioşii au purtat război cu cei care le-au contrazis dogmele, la fel cum fac şi în prezent.

Se va vedea în vreo 50 - 100 de ani, când teoria evoluţiei va fi acceptată la acelaşi nivel cu cea heliocentrică, cum religioşii o să se transforme deodată în sfinţi şi o să spună că ei niciodată nu s-au împotrivit evoluţionismului, ci că dimpotrivă l-au susţinut. Totuşi nu mai suntem în acel ev mediu, în care ei puteau controla istoria, şi prin urmare vor plăti pentru ceea ce fac acum. Vor plăti foarte greu şi foarte curând pentru minciunile pe care le proferează în momentul de faţă.

Ceea ce uită intenţionat teologii să contabilizeze este mulţimea imensă de erori care a fost presupusă de dogmele lor primitive, şi expuse de către ştiinţă sau de căre bunul simţ ca ceea ce sunt - elucubraţiile unor ignoranţi din epoca bronzului.

Istoria religiei pe scurt - o mare eroare, o eroare perpetuă, o minciună perpetuă. Oare cine s-ar mai adresa unei astfel de instituţii despre care se dovedeşte că este fundamentată pe eroare şi trăieşte din ignoranţă? Căci dacă ar fi fost vreo urmă de adevăr în ceea ce spun ei, ce nevoie ar fi fost de teologi, de îndoctrinarea copiilor şi de legi antiblasfemie care să ferească religia de critici?
Dacă ar fi fost vreun adevăr în ceea ce spun ei, oricine ar fi ajuns în mod natural la acel adevăr şi l-ar fi acceptat ca o chestiune de bun simţ, aşa cum este acceptat sistemul heliocentric.

Tocmai din acest motiv ateismul pasiv nu este o soluţie acceptabilă. La fel cum în societatea umană cei care au reputaţia de mincinos, tâlhar sau escroc sunt excluşi din grup, tot aşa, din societatea instituţiilor care produc ideologii, religia trebuie exclusă ca o şarlatanie infectă ce este.

Amin.

vineri, 5 martie 2010

Omul versus Dumnezeu

Una dintre principalele chestiuni care m-ar împiedica să venerez creatura prezentată în Vechiul Testament sub numele de Yahve, este faptul că e depăşită de specia umană la absolut toate capitolele.
Acum cineva ar crede că o să ma leg de imoralitatea specimenului, dar nu, să încercăm altceva.

Să vedem ce a făcut prin mitologicul testament acest Yahve, şi noi nu putem face:

1. Cică l-a făcut pe Adam din pământ şi pe Eva din coasta lui. Ha ha ha!
Noi putem să facem oameni pe bandă rulantă prin activitatea numită sex, şi să ne mai şi placă.

2. Când oamenii au început să construiască Turnul Babel, le-a încurcat limbile, că să împiedice realizarea construcţiei.
Dar imediat oamenii au început să scoată traducători şi l-au pus la respect pe Dumnezeu. Acum avem chiar şi google translate. Bezbojnicul a mai adăugat că pe deasupra s-au mai inventat şi limbile de circulaţie internaţională, spre ciuda lui Dumnezeu.
Iar dacă vrem să ne încurcăm limbile mai mult decât a făcut-o divinitatea, putem să tragem nişte beţii crunte, cu rezultate excepţionale în acest domeniu.

3. A făcut-o pe nevasta lui Avraam, care era nefertilă, să nască. Mare minune...
Ştim şi noi să facem tratamente de fertilitate.

4. I-a îndemnat pe evrei să facă genocid peste genocid, dar Hitler i-a arătat că e mai bun decât el, manipulându-i pe germani să facă genocid asupra poporului lui Dumnezeu. Şi Hitler a făcut-o la modul organizat şi profesionist.

5. A distrus Sodoma şi Gomora cu foc venit din ceruri. Să fi văzut el exploziile de la Hiroshima şi Nagasaki, şi apoi să se mai laude cu minuni din astea de doi lei.

6. I s-a arătat lui Moise sub forma unui tufiş care a luat loc. Să fim serioşi. Să ajungă el în secolul XXI să vadă ce efecte speciale avem. Tufişul arzator este de râsul curcilor.

7. A distrus toată specia umană afară de Noe şi familia lui. Şi noi ştim să facem din astea, doar am adus la extincţie mai multe specii de animale, şi unii susţin că chiar acuma ne îndreptăm glorios către propria extincţie cu încălzirea globală. Eu nu prea o cred pe asta, dar ceea ce cred este că oricând putem să ne anihilăm cu nişte bombe nucleare.

8. El ne-a ucis pe noi, dar şi noi pe el, vezi Nietzsche: "God is dead. God remains dead. And we have killed him".

9. Cică Dumnezeu a creat lumină. Să ia aminte cum se face lumina uitându-se la becurile noastre, lasere, şi alte minuni tehnologice.

10. Cică a creat Universul. Da, păi minciuni din astea putem şi noi spune. De fapt solipsiştii spun că tot ceea ce există este o creaţie a propriilor senzaţii şi percepţii. Deci sunt mai buni decât el.

11. Cică Dumnezeu a creat plante şi animale. Iar oamenii le-au modificat prin selecţie artificială ca să răspundă propriilor nevoi.

12. Cu puterea divină, Aaron a transformat un toiag în şarpe. Dar chestii din astea puteau să facă şi magii egipteni, că doar scrie în Biblie.

13. A despărţit Marea roşie în două. Noi am despărţit pământul în două, în repetate rânduri cu toate canalele de navigaţie pe care le-am construit.

14. Le-a dat mană cerească la israeliţi. Mare brânză. Şi Naţiunile Unite au trimis ajutoare alimentare la somalezi cu ajutorul elicopterelor şi avioanelor.

15. A scos apă dintr-o piatră. Să scoată petrol de pe fundul mării şi apoi mai discutăm.

16. Prin sfântul cuvânt al Bibliei, Dumnezeu susţine că a oprit Soarele şi Luna în loc, pentru ca Iosua să aibă răgaz să-i extermine pe toţi amoriţii. Asta nu arată decât că Dumnezeu nu ştia că Pământul se învârte în jurul Soarelui şi nu invers. Până şi copiii de 6 ani ştiu lucrurile astea în ziua de azi.

Să nu mai vorbim despre toate minunile de care poporul lui Dumnezeu nu avea habar, cum ar fi, frigiderul, computerul, transmisia radio, sateliţi, internet, avioane, rachete cosmice, microscoape electronice, acceleratoare de particule, centrale atomoelectrice, medicamente, vaccinuri, pungi de plastic, şi altele.

Şi, există oameni care trăiesc în secolul XXI, beneficiază de toate acestea, şi consideră superioare minunile biblice, gen tufişul arzător. Ba, încă mai au tupeu şi să scrie lucrurile astea pe internet. Pe drept cuvânt, celor care nu fac măcar o plecăciune în faţa Ştiinţei şi Tehnologiei ar trebui să li se refuze dreptul de-a face uz de ele. Pentru că nu merită.

miercuri, 3 martie 2010

Atei dă Bucureşti uniţi-vă!

[Întâlnirea de pe 06.03.2010]

Se pare că s-a decis să se facă din nou sâmbăta asta. La întâlnirea precedentă ne-am adunat vreo 10 - 12, deci mai mult decât destui.
Aceeaşi locaţie, aceeaşi oră.
Eu o să apar mai târziu deoarece hazardul a decis că trebuie să sclavesc pe plantaţia comunală chiar sâmbătă după amiază.
Am să folosesc postarea asta şi pentru reuniuni ulterioare.
Pentru alte sugestii, reclamaţii, confirmări şi informaţii se mai poate consulta şi
pagina de pe forumul ateilor, sau secţiunea de comentarii.

-----------------------------------------------------------------------------------------------
[Întâlnirea de pe 20.02.2010]

Uniţi-vă la o bere ateistă, Sâmbătă, la ora 16:00 în această locaţie ultracentral-mirifică.

Să nu uităm că Sâmbăta este ziua sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu la creaţiune , poruncită în cea de-a patra poruncă din Decalog (Exod 20:8) şi numită de Creator ziua Mea cea sfântă, un semn veşnic între Dumnezeu şi poporul Său (Exod 31:17).

Noi, ca atei, avem datoria morală de-a antisfinţi ziua lui Dumnezeu şi localul "La Baricade" prin prezenţa noastră necredincioasă şi blasfemiatoare.

Deocamdată cei inscrişi pe listă sunt:
zergu, spaima lui Mahomed,
Împăratul utopic al Balcanilor,
şi Eu, stăpânul lui Cristos,
nu de alta da doar cu aceştia am discutat.

Oricum, cine, în afară de creştini nu ar vrea să-şi petreacă Sabatul în această companie selectă?

Cei care doriţi să vă adăugaţi la cei 3 atei din Bucureşti care deocamdată n-au speriat vestul, postaţi vă rog un comentariu.

UPDATE!

Numărul meu de telefon este 0770200196. Ca să ne putem găsi.

Au confirmat prezenta Mogre, autor de elucubratii, şi de pe forumul ateilor Karl Greifenkla.
Au amenintat cu prezenţa, tot de pe forum, katman şi cu voidship.

Ba da ce pseudonime ciudate mai aveti!

luni, 1 martie 2010

Cosmetică şi cercei, religie pentru femei

Aşa după cum bine se ştie, orice parazit psihic (religie) urmăreşte crearea unor nevoi artificiale pentru specularea lor ulterioară.

Cu cât parazitul psihic loveşte mai adânc în integritatea psihică a subiectului, cu atât este mai eficient, iar în cazul femeilor (mamifere), cea mai simplă metodă de complexare este atacul la adresa aparenţei exterioare.

De ce au nevoie femeile de cosmetice (smacsuri) şi podoabe (sârme)?
Pentru că sunt urâte! Cum demonstrezi unei femei că este urâtă? Simplu. Prin selecţie observaţională.

Se ia una bucată mass media şi se umple până la refuz cu un tip de femeie care reprezintă un procent insignifiant din populaţia feminină pe care îl promovezi ca fiind modelul, un fel de Albert Einstein + Bill Gates feminin, ceva la care orice femeie trebuie să aspire. În cazul real, o fufă lipsită de creier, deoarece dacă ai promova o femeie inteligentă şi cultă, şi s-ar lua şi restul după ea, nu ar mai putea adera la religia cosmetică. Să nu uităm că orice religie prosperă acolo unde nu există gândire critică.

Procentul de femei care reprezintă modelul trebuie să fie neapărat insignifiant şi să nu reflecte realitatea din teren, astfel încât tot restul specimenelor feminine să intre sub incidenţa nevoilor de-a arăta conform modelului.

Aşa cum un mare filozof (eu) a spus odată, reclama este sufletul îndoctrinării. A văzut careva vreodată făcându-se reclamă la pâine, educaţie sau hârtie igienică? Normal că nu. Pentru lucrurile necesare nu este nevoie de reclamă, oamenii oricum le vor dori (cu educaţia e dubitabil). Reclama este necesară doar pentru cele nenecesare, inutile.
Toate reclamele pentru cosmetice şi toată subcultura şi industria ataşată, stimulată artificial şi de paraziţii care beneficiază de pe urma acestei religii, sunt nişte capodopere de programare neurolingvistică a căror singur scop este să umple specia feminină cu complexe de inferioritate.

Odată ce nevoia psihică artificială a fost creată, nevoie care variază de la invidie până la disperare, industria bisericesc-cosmetică ia avânt şi stoarce buzunarele sclavelor, precum şi pe ale sclavilor ataşaţi sclavelor, contra vopsele de toate tipurile şi diferite obiecte metalice şi plastice, a căror folosire transformă realitatea într-o haită de măscărici şi clovni de sex feminin.

Ca cineva să înţeleagă ridicolul şi gradul de dezaxare al situaţiei, nu trebuie decât să-şi imagineze specia masculină comportându-se exact în acelaşi mod în care o face cea feminină. Odată o sa vin la lucru, pentru ilustrare, rujat, dat cu farduri, ojat, cu două clipsuri în urechi, o brăţară de cupru pe mână şi cu cerneală mov pe la ochi. Dacă nici asta nu ar fi de râs, atunci mă întreb ce?

Nu că masculii nu ar fi de râsul curcilor, dar sunt din alte motive.

Religia odată instaurată va face victime colaterale din rândul persoanelor care nu vor să iasă în evidenţă prin comportamente diferite de turmă, şi a celora care chiar consideră că idealurile turmei sunt de urmat.

Ei bine, am veşti noi pentru voi:
- o femeie atrăgătoare, conform cu nivelul de atracţie furnizat oricum de evoluţia prin selecţie naturală, va fi atrăgătoare oricum, dar poate oricând să-şi bage un belciug in nas sau în ureche după moda scroafelor doar pentru că aşa i-a zis cineva că e la modă.
- o femeie neatrăgătoare poate să se tavalescă prin vopsele şi bijuterii, şi nu o să fie decât suma dintre o femeie neatrăgătoare, hidrocarburi şi metale. Ar face bine să lucreze pe la alte capitole dacă vrea reproducere (creier?).

Acestea fiind spuse vă urez 1 martie fericit. Care este o sărbătoare artificială şi stupidă, menită să umple de bani pe vânzătorii de lucruri inutile.